Nacimiento
Autora y traductora: Rubí C. Huerta Norberto
[Nota editorial: Invitada a participar por el enlace de Michoacán.]
UNO
Una luna dejó de llover sangre,
universos que mes con mes se formaban
se fueron deshaciendo,
quedó uno entre tantos, me pidió prestado mi vientre
para que fuera concebida la vida.
Nueve lunas tejiendo en mi vientre
flor capullo, flor que se abre,
mi flor abre flor que se cae, se desborda la fuente,
se crea la vida.
DOS
Nueve lunas han pasado,
mi madre me guardó durante ese tiempo.
Cuando su delicada flor se abrió,
di mi primer aliento,
he nacido…
Llegué a este lugar lleno de misterios,
mi nariz se inundó de olores,
probé la leche de mi madre que de sus pechos me daba,
mis sentidos exploraron el sabor de la vida que me esperaba.
Ahora mi madre cada vez que me amamanta me habla en su lengua, me enseña a comunicarme como ella: abuelo, tía, abuela, tío, ellos llevan mi sangre;
nueve lunas han pasado desde que he nacido,
soy de aquí.
Andájpinurhakua
Autora y traductora: Rubí C. Huerta Norberto
MA
Ma kutsï noteru janispiti iurhíri
parhákpiniecha enka mandani kutsï úkuarhintenka,
Kakakuarhinpantasptiksï,
má parhakpinijku jindepirindi enkarini kuanipinka juchiti sïturini
ka jimá kuerháani tsípikuani.
Iumu t’amu kutsïicha tepekuarhisïndiksï incháarakua,
tsïtsïki kupumuta, tsïtsïki enka p’irhájka, tsïtsïki enka mítakuarhijka
tsïtsïki uauárusïndi, t’eparhakuarhu iurhesïndi
tsípekua kuerhánasti.
TSÏMANI
Iumu támu kutsï patsáxaptirini juchti náandi
máteru parhakpinirhu jarhaspka
Enka imeri tsïtsïki mítakuaripka
xarhajkamaspka, andájpinurhaska
juchiti éskuecha p’irápatakuaristi.
Sïpiruska mámaru jasï p’untsúmikuechani
ka juchiti náandirini ts’émutasti imeri itsúkua
p’ikuarerhaspka ts’irani, aparhini ka k’arhimani.
Iásï jorhendaxatirini uandáni juchari uandákua, arhisïndirini: inde jindesti naníta, tatita, uauá, tapichu ka indeksï pasïndi cheti iurhiri
iumu t’amu kutsï nitamastiá enkani andájpinurhapka
ixú anapueska ia.
Comentarios
Publicar un comentario